Peștera Podului – Asociaţia Pro-Mehedinţi

Ruta Tematică: Peșteri

Numele Atracției Turistice: Peștera Podului (Peștera de la Ponoare, Peștera de la Podul Natural, Peștera de la Cracu Muntelui, Peștera de la Podul de Piatră)

Locație: în comuna Ponoarele, Județul Mehedinți. Ponoarele este o comună situată la 67 km de Drobeta Turnu Severin, pe drumul ce duce spre Baia de Aramă.

Descriere: În județul Mehedinți, în imediata vecinătate a Podului de la Ponoare, se află Peştera de la Pod sau Peştera Ponoarele. Cu o lungime de 734 m, peștera reprezintă un drenaj al apelor între Zăton şi subsolul plin de galerii pe care este aşezată această localitatea Ponoarele. Peștera se află chiar sub dealul cu același nume și este singura legătură la nivel subteran dintre Zătonul Mare şi Zătonul Mic. Cunoscută în lumea speologilor mai ales datorită învecinării cu faimosul Pod Natural, Peștera Podului se află în dealul Muntelui, la o altitudine de 265 m, în centrul comunei Ponoarele. Peșteră complexă, polietajată, Peștera Podului este o peșteră cu două deschideri. La intrarea, are forma unei arcade cu o lățime de 15m și o înălțime de 3 m, similar cu Podul. Din cauză că apa picură mereu din plafonul peșterii, coborârea primilor 30 m este una destul de alunecoasă. Peștera este inundată de fiecare dată când apele lacului Zăton cresc. La aproximativ 100 m distanță de la intrare, galeria de 12 m lățime și 8 m înălțime, se ramifică spre dreapta, în direcția ieșirii către Zăton. Acestă galerie subfosilă, este considerată Galeria Principală unde podeaua este acoperită cu argilă moale și material elastic fin care în perioadele ploioase se transformă într-un lac mare ce poate fi traversat doar cu barca pneumatică. După 130 m, în partea stângă, drumul urcă ușor și se termină în Galeria Fosilă, care prezintă și o serie de remificații laterale. Aici se găsesc formaţiuni de stalactite şi stalagmite de culoare roşie-gălbuie. În Galeria Fosilă locuiește o colonie de lilieci protejați prin lege. Prima descriere științifică, în 1913, îi aparține lui C. N. Ionescu. În anul 1928, P. A. Chappuis și A. Winkler explorează întreaga peșteră, iar rezultatele aceste exploatări sunt publicate în anul 1951. În 1940 T. Vintilescu face o serie de cercetări morfologice asupra peșterii, în timp ce hidrologia complexă a sistemului este abordată abia în 1963 și 1967 de M. Bleahu si V. Decou. În urma acestor cercetări iese la iveală relația dintre Lacul Zaton, estavela din peșteră și ponorul Gaura Iepurelui.

Legendă / Poveste / Impresii/ Recomandări: Există mai multe legende care înconjoară această zonă. Una din ele povestește că în peştera Ponoare locuia Aghiuţă, Necuratul însuşi, ocupându-se liniştit de răutăţile sale. Astfel oamenii l-au rugat într-o zi pe Dumnezeu să îi scape de diavol, iar acesta, ascultându-le rugile, a lovit tavanul peşterii, prăbuşindu-l peste intrare. Aghiuţă, priceput, a scăpat prin a doua ieşire a peşterii, agăţându-se cu ghearele de un deal şi formând astfel cele două câmpii denumite astăzi Afrodita şi Cleopatra. O altă legendă vorbește despre povestea Sfântului Nicodim care căuta cascada pe care a visat-o şi deasupra căreia voia să construiască o mânăstire. În drumul său a oprit la Ponoarele, de unde a fost, însă, alungat de săteni, fiind acuzat de furt. Atunci, Dumnezeu i-ar fi construit podul, pentru a-l scăpa de mânia localnicilor. Nicodim a fugit, însă, a lăsat în urmă lui un blestem și anume, ca apele să fie înghiţite şi să nu permită niciunei vietăţi să trăiască în ele. Apa este, acum, înghiţită de peşteră și este revarsată când plouă puternic. În lacul format lângă peșteră nu traiește nici o vietate. Peștera Podului este considerată de către localnici, opera apelor lacului Zăton care se drenau odată prin galeriile și pe sub arcada Podului Natural.

Condiții:

Pentru vizitarea peșterii este recomandat un ghid și echipament special, adecvat (cizme, salopetă, cască, cel puțin o sursă de lumină de persoană, în special lămpi cu carbid), întrucât ieșirea spre Zăton este una cu un grad de dificultate extrem de ridicat. Sunt necesare surse puternice de lumină, mai ales pentru pasionații de fotografie. În perioada când peștera este inundată datorită precipitațiilor, ea poate fi străbătută cu barca, ceea ce ridică gradul de dificultate a vizitării peșterii dar în același timp îi sporește și farmecul.

Informații și Contact:

Peștera se află în administrarea Geoparc Platoul Mehedinți:

tel/ fax: +4 0372 521 116,

website: http://www.geoparcmehedinti.ro,

e-mail: geoparcmehedinti@gmail.com

Rută apropiată de alte rute tematice:

În comuna Ponoarele se mai pot vizita: