Ruta Tematică: Ruta Gastronomică

Numele Atracției Turistice: Crama Corcova

Locație: Este localizată în partea de sud-vest a țării, pe teritoriul Județului Mehedinți la o distanță de 39 de km de Drobeta Turnu Severin, pe DJ607A.

Adresă :  Str. Principală, Nr. 293, Sat Corcova, Jud. Mehedinți.

Descriere: Compania Viticola Corcova, o proprietate Roy & Dâmboviceanu, a luat ființă în anul 2005.

Vinurile Corcova Roy & Dâmboviceanu, cele mai cunoscute din zonă, sunt deosebite pentru că au acel „gout du terroir„, și pentru că aici se împletesc toate elementele de bază, necesare producerii unui vin de calitate foarte bună, și anume: climă temperat-continentală cu influențe mediteraneene, solul cu o structură litologică variată și o mineralitate bogată, specifică Piemontului Motrului, care aparține unității piemontane, Piemontul Getic, soiuri de viță nobilă, dotarea cu utilaje de vinificație moderne și nu în ultimul rând atenta îngrijire a plantațiilor, culegerea selectivă a strugurilor.

Începând cu anul 2005, 55 de hectare de teren au fost replantate cu vițe din soiuri existente de pe timpul moșiei Bibeștilor, și anume: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Syrah, Muscat Ottonel, Chardonnay, Sauvignon Blanc și nu în ultimul rând, Fetească Neagră. Din cele 55 de hectare plantate in prezent, 40 de hectare sunt plantate cu soiuri roșii. În plus, cramele construite inițial de prințul Antoine Bibescu au fost refăcute complet în perioada 2008 – 2009, păstrându-se arhitectura inițială.

Legendă / Poveste / Impresii / Recomandări:

Povestea domeniilor Corcovei

Motto

“Călătorule-n Craiova

Cată vinuri oltenești

’’Pinot Noir’’ de la Corcova

’’Cabernet’’ de Sâmburești.’’

Satul Corcova, atestat documentar în hrisovul emis de Radu cel Frumos în anul 1472, se află în apropierea râului Coșuștea de Motru, pe traseul unui drum roman. Această așezare a avut mai mulți conducători, printre care și descendenții domnitorului Constantin Brâncoveanu și ai domnitorului Gheorghe Bibescu.

Corcova reprezintă unul dintre locurile cu o lungă și frumoasă istorie în ceea ce privește plantarea viței de vie.

Este foarte probabil ca viticultura să se fi practicat aici încă din perioada dacică, locul fiind situat destul de aproape de Sarmizegetusa, capitala statului dac.

Prima atestare documentară a plantațiilor de vie apare la 1 iulie 1594, când Mihai Viteazu întărește lui Necula, două vii la Corcova, însă prima mențiune referitoare la existența viilor de la Corcova o reprezintă un hrisov datat din 29 iulie 1497 prin care domnitorul Radu cel Mare făcea o danie Mânăstirii Tismana ce consta în 300 de vedre de vin de la Jidoștița, una dintre plantațiile Corcovei.

Ca moșie a Bibeștilor, Corcova își va trăi perioada de glorie prin contribuția activă a prințului Anton Bibescu.

Cu o înaltă educație – avocat, diplomat și scriitor – născut într-o veche familie de boieri români, prințul Anton Bibescu era strâns legat sufletește de domeniile Corcovei.

După distrugerea viilor la sfârșitul secolului al XIX-lea de către filoxeră, o insectă dăunătoare ce atacă rădăcinile plantelor, prințul a hotărât să refacă podgoriile de la Corcova. Pentru refacerea plantațiilor, a fost adus din Franța la recomandarea lui Nicolae Titulescu, Aristoteles Sauget, șef de promoție al Facultății de Științe Agricole de la Nancy. Sauget a plantat pe domeniile Corcovei soiuri de viță nobilă aduse din Franța, reușind să obțină după metoda de obținere a vinurilor de Bordeaux, vinurile ’’Corcovin’’ și ’’Corcovel’’, vinuri pe care nici specialiștii IAS-ului din perioada comunistă nu au reușit să le mai refacă. Faima vinurilor produse la Corcova în perioada aceea depășise granițele țării, majoritatea producției fiind încărcată în butoaie de lemn de stejar și trimise la Paris.

Nu doar pentru prințul Bibescu primăverile și toamnele Corcovei reprezentau momente de bucurie și liniște. Cumnata sa, scriitoarea Martha Bibescu, o prezență de mare noblețe în acele vremuri, alegea să își petreacă o  parte din timp pe domeniile de la Corcova.

Și Martha Bibescu și alți scriitori și oameni de cultură (Ion Pilat, Ion Minulescu,Păstorel Teodoreanu), prieteni ai prințului Anton Bibescu, aveau să povestească  în scrierile lor despre podgoriile și conacul de la Corcova.

Virgiliu Tătaru, publicist și istoric literar mehedințean consemnează în “Tragica aventură a spiritului”: „Prințul Anton Bibescu era mai mult decât convins că numai în aceste locuri din fermecătoarea  vale a Motrului își putea redobândi acel mereu căutat echilibru al trupului și al sufletului, pentru a porni din nou, cu nebănuite avânturi, cu sporite energii, pe valurile învolburate ale vieții, în căutarea eternului mister al destinului omului pe pământ. Aici, în conacul de la Corcova, îi plăceau mai ales primăverile, lăsându-se pătruns de amețitorul parfum al atâtor flori pe care le considera numai ale acestui pământ și pe care credea că nu le va mai întâlni nicăieri. Prințul iubea la fel de mult și toamnele Corcovei, trăia clipe de rară fericire când vedea întinsele podgorii copleșite de rod și când atingea, ca o mângâiere, strugurii dolofani și brumării care decantaseră miraculos comoara de aur a soarelui verii.”

Prozatorul și dramaturgul Mihail Sebastian și-a petrecut perioada condamnării la domiciliu forțat, după demersurile inițiate de  prințul Bibescu, în conacul de la Corcova. Aici avea să își găsească inspirația și să scrie piesa de teatru “”Steau fără nume”.

Marcel Proust, bun prieten al prințului Anton Bibescu, își exprima, în scrisorile pe care i le trimitea acestuia, admirația față de aceste locuri, pe care și-ar fi dorit din tot sufletul să le cunoască: „Nume dragi,  ca acela de Corcova, îmi erau atât de familiare și de apropiate ca Senlis și de o mie de ori mai dragi decât Bonnelles și tremuram într-una să nu le văd în vreun comunicat și mă învinuiam că nu cunosc îndeajuns și altele pe care trebuie că voi le îndrăgiți și care sunt poate cunoscute prin amintiri de-ale tale, de-ale lui Emanuel, de-ale prințesei Bibescu. Cât de mult îmi sunteți în inimă în clipele acestea!”.

Încet, încet, după instaurarea comunismului, dispariția prințului departe de locurile ce îî alinau sufletul, apoi căderea comunismului, domeniile Corcovei și-au pierdut parfumul boem.

Dar istoria, amintirile și notițele celor ce văzuseră  zona în vremurile în care mari scriitori, oameni de cultură și diplomați își purtaseră pașii pe dealurile scăldate de aromele strugurilor nobili, i-au determinat pe Ștefan Dâmboviceanu și Michel Roy  să investească aici și să redea Corcovei o parte din farmecul pierdut. Și pentru că istoria de multe ori se repetă, cei doi investitori aveau nevoie și de un specialist în oenologie. Laurent Pfeffer continuă azi pe plantațiile de la Corcova munca începută cu mult timp în urmă de Aristoteles Sauget încercând să găsească echilibrul ideal între principiile clasice de vinificare ale fiecărui soi și specificul terroir-ului.

Condiții:

Condiții de vizitare:

Crama poate fi vizitată cu programare în prealabil.

Interval orar:  luni-vineri: 08:00-17:00 (13:00-14:00-pauză)

Nu se percepe taxă de vizitare.

Taxe degustare: 5 vinuri: 50 lei / 8 vinuri:80 lei

Informații și Contact:

Viticola Corcova SRL

Adresă: Corcova, 227125, jud. Mehedinți

Tel/ Fax: +40252/383.541 (Șerban Dâmboviceanu)

E-mail: office@corcova.ro

Website: www.corcova.ro

Rută apropiată de alte rute tematice:

În zonă se mai poate vizita:
– Conacul Anton Bibescu
– Biserica Sf. Voievozi, Corcova
– Valea Coșuștei, aflată la o distanță de 13 km de Corcova.

Alte informații utile:

Oferte turistice:
– Corcova Trail Race- competiție de alergare prin vie- 3-5August 2018-organizată de Podgoria Corcova Roy&Damboviceanu împreună cu Asociația Sport
Contact: website: http://corcova.trailrace.ro;
e-mail: contact@sportlaoricevarsta.ro

Cazare:
Singura unitate de cazare din zonă este Pensiunea Gabriel: tel:+40752 835 174