Ruta Tematică: Patrimoniul Cultural

Numele Atracției Turistice: Orașul Baia de Aramă

Descriere: Orașul este situat în partea de nord-vest a Olteniei, în Podișul Mehedinți, ascunzându-se într-o depresiune mică și fiind înconjurat de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare și Cornet. Este traversat de paralela de 45° și de râul Bulba, care izvorăște din peștera cu același nume aflată în legătură cu Peștera Ponoarele prin care se scurge apa lacului Zăton și este cunoscut ca fiind unul din cele mai vechi târguri din Oltenia. Astăzi orașul este renumit datorită numeroaselor obiective turistice care se găsesc aici: Mănăstirea Sfinţii Voievozi, care a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu și care are formă de treflă şi pictură bizantină, Statuia marelui domnitor, Constantin Brâncoveanu sau Statuia pandurului Tudor Vladimirescu. În locul pe unde trece paralela de 45°, a fost construită o fântână arteziană. În zona Băii de Aramă se găsesc și câteva ruine dacice, semn că regiunea a fost intens locuită de daci.

Legendă/ Poveste/ Impresii/ Recomandări: Pe timpuri la Baia de Aramă se extrăgea minereul de cupru. Întâi aceste îndeletniciri le-au avut Dacii care aveau asemenea cuptoare, după aceea au venit romanii, care au continuat exploatarea cuprului, şi apoi au venit, rând pe rând, domnitorii, primul dintre ei fiind Mircea cel Bătrân. El a avut minele de la Bratilovu, localitate care se află aproape de Baia de Aramă. Exploatarea cuprului a continuat și pe vremea lui Matei Basarab, apoi a venit Constantin Brâncoveanu, care a dus la apogeu aceast gen de exploatare. Inițial, Baia de Aramă a fost sat, iar in secolul al XVII-lea a devinit târg. Așezarea se afla pe marele drum de sub munte, ce traversa Țara Românească. De la Râmnic și Ocna Mare, drumul pornea spre Târgu Jiu și Severin, trecând prin Polovragi, Târgul Gilort și Baia de Aramă, fiind utilizat și de negustorii sibieni. La jumătatea secolului al XVII-lea, această rută a fost folosită de Paul de Alep și patriarhul Macarie al Antiohiei, în călătoria lor pe la mănăstirile din Țara Românească. Din punct de vedere geografic, localitatea este menţionată prima dată de stolnicul Constantin Cantacuzino. Pe harta sa, tipărită la Padova, în 1718 apare „Minera di Rama”,situată la sud de râul Motru. După anul 1806, localitatea devine şi mai cunoscută pe meleagurile româneşti! Tudor Vladimirescu este numit vătaf al Plaiului Cloşani iar oameni cu „stare” îşi construiesc proprietăţi însemnate în zonă. Printre ei se numără boierii Glogoveni, prinţul Bibescu sau pitarul Drăghicescu Hergot. Locul este încărcat de istorie și multiple legende. De pildă, se spune că domnitorul Constantin Brâncoveanu, numit de turci, Prinţul Aurului din Carpaţi, ar fi ascuns o mare comoară sub zidurile Bisericii Sfinţii Voievozi. Cele şapte slugi care s-ar fi ocupat de această sarcină au fost omorâte apoi pentru a duce secretul în mormânt.

Rută apropiată de alte rute tematice:
În zonă se mai poate vizita:
– Peștera Bulba
– Dealul Cornetului
– Cheile Bulbei
– Comuna Isverna
– Comuna Ponoarele
– Comuna Obârșia Cloșani

Pe raza orașului Baia de Aramă se mai pot vizita:
– Bisericile din Brebina
– Biserica din Titerlești
– Biserica Veche din Negoiești
– Biserica Veche din Pistrița
– Podul de la Apa Neagră – pe D J 670 la intersecția cu D.N. 67D, peste râul Motru
– Dealul Dochiciu, unde s-au descoperit monede dacice
– Fântâna 12 ciuturi de lângă biserica nouă din Brebina
– Biserica Adormirea Maicii Domnului din Pistrița
– Depozitul de minereu de la Brebina
– Casa aminitirilor – casă muzeu a cântăreței Nina Predescu, Negoiești

Alte informații utile:
Evenimente:
1. Zilele oraşului Baia de Aramă și Festivalul Național de folclor „Munte, munte, brad
frumos” – organizat în prima parte a lunii septembrie
2. Festivalul „Vin Sărbătorile” – 18-20 decembrie

Coordonate GPS: lat, long: 44.99715279999999, 22.811905199999956, elevatie: 277m