Cercetările arheologice desfășurate pe parcursul a patru decenii au dus la descoperirea celei mai vechi așezări umane stabile din Europa (circa 9000 ani). Zona a fost locuită încă din epipaleolitic, constituind nivelul cel mai valoros din punct de vedere documentar-istoric. Cultura Schela Cladovei-Lepenski Vir conturează o civilizație bine definită, dunăreană, încadrată cronologic între 7000-5000 i.Ch, evoluând de-a lungul mai multor faze.

Pe parcursul cercetărilor au fost descoperite locuințe, vetre rituale și morminte. Corespunzător acestui nivel de viață sedentar au fost descoperite unelte agricole (săpăligi și plantatoare din corn de cerb).

Purtătorii acestei culturi aveau locuințe de formă rectangulară, vetre pentru încălzit și pentru prepararea hranei, vetre rituale și practicau înmormântări de înhumație în apropierea locuinței. Se ocupau cu cultivarea primitivă a plantelor și cu vânătoarea. Principalele unelte sunt realizate din silex, cuarțit, dar mai ales din os. Manifestările artistice constau mai ales din incizii geometrice pe diferite obiecte din os, folosite ca amulete sau pandantive. Interesant este că această așezare pare să fie cel puțin până în prezent și cea mai veche așezare omenească stabilă distrusă printr-un conflict armat.

În timpul cercetărilor au fost descoperite peste 60 de morminte de înhumație. Scheletele defuncților, datorită consumului de carne crudă în general, par ale unor uriași (de regulă, aveau peste 1,90 m înălțime).

Un asemenea mormânt stă conservat în Muzeul Regiunii Porților de Fier. Tot aici există reconstituirile antropologice, realizate de savantul român Cantemir Riscutia, asupra unor cranii ale locuitorilor acestei comunități epipaleolitice.

Materialele arheologice descoperite demonstrează că locuirea a fost neîntreruptă din neolitic, epoca bronzului și prima epoca a fierului.

Populația dacică de aici avea legături comerciale cu lumea greacă.

Din epoca romană, Dunărea a distrus câteva morminte.

În 1984, s-a descoperit un tezaur de monede și podoabe feudale la Schela Cladovei.