Peștera Topolnița – Asociaţia Pro-Mehedinţi

Peștera Topolnița este săpată în calcarele malmneocomiene din Dealul Prosacului, la 400 m altitudine. Este o peșteră gigantică, de tip compus, ramificată, suborizontală, dezvoltată pe un sistem de diaclaze și fracturi cu orientare generală N NE-S SV. Rețeaua de galerii este dispusă pe patru nivele: două fosile (unul superior și altul inferior), un nivel subfosil și un nivel activ. Peștera a fost săpată de trei pârâie: Topolnița, Găurinți și Ponorat.

Peștera Topolnița prezintă 5 guri de acces: Gura Prosacului, un impresionant portal de 67 m înălțime, Gaura lui Ciocardie, intrarea Peștera Femeii și cele două deschideri de la Găurinți. Topolnița pătrunde în subteran prin Gura Prosacului și iese prin Gaura lui Ciocardie după ce primește apele pârâielor Ponorat și Găurinți.

În Peștera Topolnița există 3 sectoare legate între ele: sectorul Peștera Femeii, sectorul Sohodol (sau Găurinți) și sectorul propriu-zis al Peșterii Topolnița, format dintr-o rețea centrală de culoare, din care pornesc trei galerii mari: înspre N-NE, galeriile Racovița și Murgoci și înspre S-SE, Galeria Prosacului.

Sectorul Peștera Femeii corespunde etajului fosil al peșterii și este format din Culoarul Liliecilor, Culoarul Coloanelor și Culoarul Drept. De la deschidere, astăzi închisă cu o poartă metalică, pornește un culoar de acces descendent, Culoarul Liliecilor, care se lărgește într-o mică săliță, de unde printr-o ramură puternic descendentă și îngustă se ajunge în Culoarul Coloanelor, iar printr-o altă orizontală, se trece în Culoarul Vetrelor pornind din dreptul grămezii de guano. Atât Culoarul drept, cât și Culoarul Coloanelor au fost foarte frumos concreționate, însă în prezent aspectul lor este mai puțin estetic din cauza distrugerilor cauzate de vizitatori. Cândva, Culoarul Liliecilor și Culoarul Vetrelor erau în legatură directă; astăzi trecerea se face prin intermediul unui pod metalic. În porțiunea inițială a Culoarului vetrelor s-au găsit câteva vetre, probabil de vârstă neolitică.

Intrarea în Sectorul Peștera Topolnița este marcat de Culoarul Vetrelor.

Etajul fosil superior începe cu Sala cu Guano, de dimensiuni mari, cu podeaua acoperită cu blocuri peste care s-a depus guano vechi și argilă. Înspre est urmează Culoarul C. N. Ionescu, cu puține formațiuni de calcit și cu podeaua acoperită aproape în întregime cu nisip și argilă, iar înspre vest, Culoarul dintre Săli și Sala Mare. Din Sala Mare se desfac înspre S și SE Culoarul Uriașilor și Culoarul cu Pripor, iar înspre NE, Galeria Racovița. Galeria Racovița, cea mai lunga galerie a peșterii, are aproape 1600 m. În zona Nisipurilor Înșelătoare, ea este puternic colmatată cu nisip, pe alocuri acoperit cu un strat de calcită. Parcurgerea acestei galerii este destul de anevoioasă datorită porțiunilor orizontale cu podeaua stalagmitată alternând cu portțiuni acoperite de aglomerări mari de blocuri. Galeria Racovita este foarte bogată în stalagmite sau coloane de tip lumânare, unele zone ca Pădurea de Lumânări sau Lacul de Cleștar, fiind de o rară frumusețe. Tot în etajul fosil superior se întâlnesc Culoarul Suspendat și Culoarul Staicu (descoperit de D. Staicu în 1971).

Etajul fosil inferior începe cu Sala Confluențelor, din care se desfac Culoarul Răsucit și Culoarul Barat. Înspre sud pornește Culoarul Speranței, bogat în concrețiuni stalagmitice, care se continuă cu Culoarul cu Bazine. Culoarul cu Bazine se termină la Bifurcația Prăpastiei, de unde continuă câteva culoare care alcătuiesc etajul subfosil al peșterii.

Etajul activ al acestui sector îl formează Galeria Murgoci, Culoarul Negru și Galeria Prosacului.

Sectorul Sohodol (Găurinți) este format din culoare fosile, subfosile și active.

Etajul activ începe de la deschiderea de jos a Sohodului, trece pe la Săritoarea Mică, prin dreptul Sălii cu Grohotiș și continuă cu Culoarul cu Spirală. Culoarele sunt lipsite de concrețiuni și au podeaua acoperită cu multe fragmente de calcar, argila, nisip și resturi vegetale.

În etajul subfosil se întâlnesc Culoarul cu Spirală, Culoarul cu Marmită. Din acesta se poate cobori în Culoarul cu Săritori , care se continuă cu Sala cu Blocuri, din care se desfac: Culoarul Cotit, Culoarul Scurt și Culoarul Surprizelor.

Etajul fosil cuprinde Sala cu Balcoane și Culoarul Faliilor.

Topolnița este o peșteră caldă (8,20C-10,80C), prezentând un interes deosebit pentru varietatea biotopurilor și a elementelor care alcătuiesc biocenozele respective. Se întâlnesc specii troglobionte, resturi scheletice actuale de carnivore, insectivore și rumegătoare, precum și fosile de Ursus spelaeus.

Condiții de vizitare: Vizitarea peșterii este destul de anevoioasă în special din cauza acumulărilor mari de dărâmături și a numeroaselor săritori care barează din loc in loc înaintarea, obligând la escaladări și coborâri.