Ruta Tematică: Peșteri

Numele Atracției Turistice: Peștera Isverna

Locație: în comuna Isverna, județul Mehedinți. Drumul către peșteră începe din șoseaua care vine de la Baia de Aramă și merge către Drobeta Turnu Severin. În dreptul satului Turtaba (celebru pentru nedeia din luna mai, care poartă numele de „Targul de la Turtaba”) , drumul cotește către comuna Isverna. De aici, mai sunt doar 5 km  până la peșteră. Aceasta se află la circa 100 de m de ultima casă din comună.

Descriere: Resurgenta pârâului cu același nume, peștera Isverna este localizată în extremitatea vestică a comunei Isverna, la poalele Munților Mehedinți, în Dealul Peșterii, la o altitudine de 600 m. Peșteră activă, care are porțiuni subfosile și fosile, peștera Isverna are o galerie principală orientată pe direcția NV-SE, ce prezintă unele ramificații. Intrarea în peșteră are o dimensiune de 4×3 m. Ea este resurgenta pârâului. Pentru a ajunge în galeria principală, este necesară urcarea unei săritori de 3 m și traversarea unui culoar scurt. Această galerie s-a dezvoltat pe baza unui sistem de diacleze care au fost prelucrate prin eroziunea apei. Înaintarea prin galerie presupune traversarea unui lung coridor presărat cu câteva lacuri mici, ce conțin apă de infiltrație cu o adâncime de 75 m. La capătul unui culoar scurt, există o cascadă. În această zonă a peșterii se află un bazin cu apă limpede, care are o adâncime de circa 1,5 m. Bazinul poartă numele de Lacul Verde datorită culorii și limpezimii apei. Pentru a străbate acest bazin, este necesară o barcă pneumatică. Deoarece temperatura apei este scăzută, bazinul nu poate fi traversat înot. Există și varianta escaladării: în partea stângă s-a format în diaclază, un horn care urcă circa 5 m, care depășește un prag de la care coboară o suprafață de calcar destul de înclinată și netedă, modelată de lapiezuri. Astfel întâlnim pârâul subteran care apare de sub oglinda unui sifon, cunoscut sub numele de Sifonul Verde, ce nu poate fi exploatat decât de un scafandru autonom. Sifonul Verde este lung de 50 m și adânc de 12 m. În paralel cu acesta, se desfășoară Galeria Fosilă. Următoare secțiune este de circa 80 m, distanță relativ ușor de parcurs. Aici galeria se dezvoltă pe o diaclază înaltă de maxim 4 m, ce prezintă stalagmite pe alocuri. La ieșirea din galerie se găsește o sală de 12×8 m și înaltă de maxim 6 m, numită Vestiarul Scafandrilor. Aceasta comunică cu pârâul subteran prin două deschideri. Una din deschideri se află în partea dreaptă prin care coboară un tobogan din calcar care se oprește la oglinda unui lac de sifon, iar cealaltă se află în partea opusă și reprezintă intrarea într-un puț de 5 m la capătul căruia se află același lac de sifon, numit Sifonul Scurt. Cu o lungime de 20 m și o adâncime de 5 m, acesta reprezintă finalul traseului accesibil turiștilor, dar nu și cel al peșterii. În continuarea Sifonului Scurt urmează o nouă galerie cu o lungime de 100 m și un nou sifon. Exploatat în anul 1982, acest sifon este defapt un puț înecat cu o adâncime de circa 48 m. În galeriile peșterii întâlnim septe de eroziune, profile eliptice, pilieri, valuri de eroziune și marmite. Toate acestea construiesc morfologia unei peșteri active.

Legendă / Poveste / Impresii/ Recomandări   Peștera a fost explorată pentru prima dată de biospeologul C. N. Ionescu. Acesta a exploatat doar 200 metri. În anul 1914 el publică o descriere a acestei porțiuni exploatate. În anul 1951 P.A. Chappuis și A. Winkler fac o descriere mai amănunțită a peșterii, iar ulterior, între anii 1964-1967,  V. Decou face cercetări de biospeologie în interiorul peșterii. În anul 1973, C. Goran realizează pentru prima dată, planul peșterii care apare abia în anul 1976.  În anul 1979, peștera este recartată, cu noi galerii incluse. Astfel lungimea actuală a peșterii ajunge la 1500 m. Peștera Isverna este una dintre cele mai renumite rezervaţii speologice din Europa, devenită celebră, după ce, în anul 1991, marele oceanolog Jacques Yves Cousteau a venit aici cu o echipa de speologi şi scafandrii autonomi, pentru a realiza un film documentar. La nivel național, peştera devine cunoscută după anul 1989 când încep să apară nişte hărţi cu presupuse comori ascunse în adâncurile ei. Una din legende se referă la împărăteasa Maria Tereza, care se presupune că ar fi scufundat înt-un lac al peşterii, un depozit de argint aparţinând Imperiului Austro – Ungar. Altă legendă vorbește despre tezaurul naţional al Serbiei, care ar fi fost îngropat aici, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe vremea în care cei doi prinţi moştenitori, Milan Obrenovici şi Mihail, îşi revendicau tronul. Peștera este și astăzi, un teren necunoscut, deoarece în ciuda tehnologiei ultramoderne, ea nu a putut fi exploatată în totalitate.

 

Condiții:

Peștera nu este accesibilă turiștilor, ea putând fi explorată doar de scafandrii și

numai cu echipament special.

 

Informații și Contact:

Peștera se află în administrarea Geoparc Platoul Mehedinți:

tel/ fax: +4 0372 521 116,

website: http://www.geoparcmehedinti.ro

e-mail: geoparcmehedinti@gmail.com

Rută apropiată de alte rute tematice:

În comună se mai pot vizita:

  1. Biserica de lemn Sfinții Voievozi din comuna Isverna
  2. Biserica din satul Seliștea

În zonă se mai pot vizita:

  1. Podul lui Dumnezeu din comuna Ponoarele

2.Lacul Zaton din comuna Ponoarele

  1. Izvoarele Coșuștei, comuna Balta

 

Alte informații utile:

Cazare:

  1. Vila Lila: DC 50, Isverna, jud. Mehedinți
  2. Pensiunea Pietrele Albe: Satul Seliștea, comuna Isverna, jud. Mehedinți, tel: +40722 335 322
  3. Pensiunea Steaua Munților: Satul Seliștea, comuna Isverna, jud. Mehedinți, tel: +40756 322 095, +40743 150209

Coordonate GPS: Lat/Lng (44.980152715869316, 22.619647999999984), DC50, Isverna 227285, România

Center map
Traffic
Bicycling
Transit